|
ASEZARE
Judeţul Arad, intins pe o suprafata de 775.409 ha este situat în vestul României, la intersecţia unor importante artere de circulaţie naţionale şi internaţionale. Poartă de intrare între Europa occidentală şi sud-estul continentului, judeţul Arad dispune de 4 puncte de trecere a frontierei la graniţa cu Ungaria: Nădlac, Vărşand şi Turnu pentru trafic rutier de persoane şi marfă, Curtici pe cale feroviară.
RELIEF
Relieful variază de la zone joase de câmpie, sub 100 m, la cele colinare şi muntoase (cea mai mare altitudine se află în Munţii Bihorului - Vf.Piatra Aradului - 1428,8 m). Zone deosebite: Munţii Zărand, Codru-Moma, Bihorului, Metaliferi, Defileul Crişului Alb între Vârfurile şi Aciuţa, Depresiunea Sebişului, Gurahonţ, Hălmagiu, Dealurile Lipovei, Câmpia Mureşului, Crişurilor, Lunca Mureşului.
ATRACTII TURISTICE
- Situata in imprejurimile orasului Arad, pe malul stang al Muresului, in satul Bodroghiu Vechi, vechea manastire romaneasca Hodos-Bodrog a fost intemeiata in 1177 de familia nobiliara Iacsici, a carei emblema poate fi observata pe frontispiciul turnului-clopotnita.
Biserica a fost restaurata in 1766 in stil baroc, cand i s-a adaugat un turn, dar a pastrat naosul si iconostasul minutios lucrat. Picturile, pastrate in stare buna, au fost realizate in stil bizantin in secolele XVII –XVIII. Obiecte religioase si manuscrise in limba slavona din secolul al XVII-lea sunt expuse in muzeul anexat manastirii.
- Biserica domneasca "Adormirea Maicii Domnului" din comuna Halmagiu a fost construita de familia voievodului roman Moga, in 1396. Biserica este situata intr-un cadru muntos deosebit de pitoresc. Numele comunei si al bisericii, Halmagiu, inseamna "deal" in romana veche. In aceasta comuna, celebra pentru sarbatorile folclorice, biserica a fost un centru important de cultura difuzand in decursul secolului al XV-lea carti religioase în slavona. S-au pastrat pana azi picturile interioare in stil bizantin, datand din secolele XIII-XVIII.
- Amplasata pe Cioaca Tautului la o altitudine de 129 m cetatea domina drumul stravechi ce ducea spre centrul Transilvaniei. Primele informatii documentare despre cetate, ridicata in centrul unui cnezat romanesc, provin din 1278. In jurul anilor 1440-1446, cetatea este refacuta din temelie de Iancu de Hunedoara. In 1509 cetatea si domeniul revin lui Gheorghe Hohenzollern de Brandenburg, care practica o crancena exploatare. In anul 1541 cetatea devine temporar resedinta principelui Transilvaniei. In aceasta perioada ea este intarita si infrumusetata in stilul Renasterii, totodata adaugandu-i-se bastioanele externe. In curtea interioara se vad si azi unele profile de piatra artistic sculptate, de la apartamentele princiare situate la etaj. In anii 1552-1699 cetatea joaca un rol important in luptele de aparare a tarilor romane duse impotriva cotropitorilor otomani, fiind pierduta de mai multe ori, iar in 1599-1600 trece sub stapanirea lui Mihai Viteazul. In secolul al XVIII-lea pierde treptat importanta militara, iar in 1788 este parasita de garnizoana, cetatea ruinandu-se treptat. In ultimii ani s-au luat masuri pentru consolidarea ruinelor cetatii. Cetatea este vizitata anual de mii de turisti.
Sub dealul cetatii, langa soseaua nationala, se gaseste biserica ortodoxa "Buna vestire" (sec. XVIII). Aici se remarca pictura realizata de pictorul banatean Nicolae Popescu (1835-1877), care in scurta lui viata a imbogatit cu opere de valoare arta romaneasca.
- Rezervatia naturala Moneasa.
- Rezervatia "Dosul Laurului" din Zimbru.
- Gradina Botanica de la Castelul Macea.
- Parcurile dendrologice de la Gurahont, Bulci, CapAlnas, Neudorf, SavArsin, Odvos si Manastur.
- Rezervatiile forestiere de la Runcu-Grosi, RAul Mare - Halmagel, Prundul Mare - Securigiu.
|
