|
ASEZARE
Judetul Botosani, având o suprafata de 4.986 km2 (2,1% din teritoriul tarii) este situat în partea de nord-est a României, învecinându-se la sud cu judetul Iasi, la vest cu judetul Suceava, la nord cu Ucraina si la est cu Republica Moldova.
Teritoriul judetului, cuprins în întregime în zona de dealuri a Moldovei de Nord, prezinta diferente de altitudine relativ reduse: dealurile Siretului, mai înalte la vest si în sectorul nordic al Câmpiei Moldovei si dealurile scunde la est, cu caracteristici proprii Podisului Moldovei. Ca altitudini absolute, relieful variaza între 587m în zona Dealu Mare Tudora si 54 m în lunca Prutului.
Relieful este în cea mai mare parte putin proeminent, reprezentând vai largi, platforme netede si pante reduse.
Reteaua hidrografica a judetului este pusa în evidenta de râurile Prut, Siret si Jijia, împreuna cu afluentii lor. Iazurile judetului, în numar de 148, însumeaza o suprafata de 3.600 ha.
În zona Stânca-Costesti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizându-se una din cele mai mari acumulari de apa din tara.
RELIEF
Relieful judetului Botosani, predominant deluros si nu prea variat, reprezinta un tarâm al frumusetii blânde, ale unei naturi trainice si prietenoase, etalând o netulburata armonie. Unitatile sale sunt: Dealurile Siretului si Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasa a câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (câmpia de lânga Prut) si spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podisului Moldovei, cu înaltimi de 300 m).
Clima este temperat -continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa decât în restul tarii ( 8- 9 0 C), cu precipitatii variabile , cu ierni sarace în zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu vânturi predominante din nord - vest si sud - vest.
Cursurile de apa au o directie nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut la est si Siret la vest, Bseu si Jijia în centru, cu afluentii importanti: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdeaza judetul, determinând crearea artificiala a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigatii, alimentare cu apa, piscicultura. În zona localitatilor Stânca - Costesti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizându - se una din cele mai mari acumulari din tara, cu un volum de 1,5 miliarde mc apa, cu o suprafata de 1600 ha si o lungime de 70 km. Din multimea iazurilor, ce confera o frumusete aparte putem aminti: Dracsani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Baseu), Cal Alb; Hanesti; Mileanca, Havârna;
ISTORIC
Istoria orasului Botosani începe din vremuri îndepartate, fiind mentionat pentru prima data în documente în anul 1439 (Letopisetul Tarii Moldovei - Grigore Ureche). Totusi, începutul de viata a Botosaniului dateaza cu mult înaintea atestarii documentare.
Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului (localitatea Cucuteni) confirma faptul ca în aceasta zona au fost prezente asezari omenesti înca din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramica si pamânt ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic.
Foarte multe asezari din judet sunt atestate documentar în perioada secolelor XIV - XVI. Dorohoiul este atestat documentar la 1407, iar orasul Botosani în 1439.
Dezvoltându-se atât de timpuriu "Botosanii nu au fost cetate ci târg deschis, fara ziduri" situat la o raspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comert înfloritor. Se pare ca, începând cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o cunoaste comertul aduce orasului venituri însemnate, iar prima pecete a orasului a fost un paun cu coada rasfirata ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumparate cu bani din venitul târgului.
Marii voievozi ai Tarii Moldovei, Stefan cel Mare si Petru Rares, înscriu numeroase prezente la Botosani, în judetul nostru pastrându-se si azi ctitoriile domnesti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) si Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Stefan cel Mare, azi monumente istorice.
Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) si Uspenia (1552).
Evenimentele istoriei moderne sunt mai putin reprezentate prin monumente. Se poate evidentia monumentul închinat eroilor primului razboi mondial, opera de proportii a arhitectului H. Miclescu, ridicata în anul 1928, precum si tripticul realizat de sculptorul Gavril Costache, ridicat în memoria Rascoalei de la 1907.
ATRACTII TURISTICE
EDIFICII RELIGIOASE:
- Biserica "Sf. Nicolae", Popauti - Botosani, ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare si Sfânt din 1496; pictura interioara, de mare valoare, dateaza din secolul al XV , pastrându-se partial Biserica a fost amplasata într -o pozitie strategica determinata de numeroasele navaliri ale dusmanilor atrasi de bogatiile orasului. Din acest motiv cladirii propriu zise a manastirii i-au fost adaugate trainice ziduri si un turn de veghe, conferindu-i aspectul unei veritabile cetati. Fatada cladirii este realizata din benzi de caramida aparenta smaltuita si discuri ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice si heraldice; in prezent, vechiul zid ce înconjoara manastirea a fost reconstruit pe vechea fundatie, conferindu-i acestui lacas sfânt maretia de odinioara;
- Biserica "Sf. Nicolae" Domneasca - Dorohoi, ctitorie a lui Stefan cel Mare din anul 1495, construita in stil moldovenesc si având o decoratie exterioara bogata, presarata cu elemente bizantine;
- Manastirea Cosula din localitatea cu acelasi nume, construita in timpul domniei lui Petru Rares de catre vistiernicul Matias Cosulvei (1532), mai pastreaza fresce originale de mare valoare realizate intre anii 1537 - 1681.
EDIFICII CULTURALE
- Casa memoriala "Mihai Eminescu" - Ipotesti, (la 8 km de Botosani), casa in care s-a nascut luceafarul poeziei românesti, genialul Mihai Eminescu (1850 - 1889), care a dat culturii românesti si universale o opera de mare valoare artistica;
- Casa memoriala "George Enescu" din Liveni, casa natala a merelui compozitor, dirijor, pianist si violonist George Enescu - reface atmosfera primilor ani ai copilariei sale, oferind vizitatorilor posibilitatea întâlnirii cu primele sale jucarii, desene, creatii muzicale, cu cartile si manualele anilor copilariei si a primelor sale studii, alaturi de pianina celor dintâi compozitii. Totodata, fotografii si manuscrise întregesc imaginea timpului petrecut de George Enescu la Liveni, în satul natal.
- Casa memoriala "Nicolae Iorga" - Botosani, organizata în una din casele in care s-a nascut si a copilarit marele istoric Nicolae Iorga.
- Muzeul judetean (Sectia de istorie si arheologie) - Botosani, monument istoric a carui cladire dateaza din anul 1913 prezinta în cele 17 sali de expozitie, dispuse la parter si etaj, cele mai semnificative momente ale evolutiei zonei Botosanilor din preistorie pâna în contemporaneitate. Vizitatorul este invitat sa descopere vestigii ale civilizatiei, paleoliticului, neoliticului (ceramica de Cucuteni), bronzului si fierului. Retine atentia, în mod deosebit, cel mai vechi adapost omenesc din Europa de S-E, descoperit la Ripiceni si reconstituit partial.
- Galeriile de arta "Stefan Luchian" - Botosani, reprezinta Sectia de Arta a Muzeului Judetean. Aici este valorificat patrimoniul artistic botosanean, patrimoniu ce cuprinde lucrarile artistilor plastici Stefan Luchian, Octav Bancila, precum si a numerosi artisti plastici contemporani, lucrarile unor renumiti graficieni printre care ale Ligiei Macovei, cea mai buna ilustratoare a poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Onila si Dan Covataru sau tapiteriile create de Cela Neamtu, Aspazia Burduja, si Ileana Balota.
|
