|
ASEZARE
Judetul Iasi este situat in nord-estul Romaniei, mai exact la 47 latitudine nordica si 27 longitudine estica. Pe teritoriul Romaniei, vecinii sunt judetele Botosani, Suceava, Neamt si Vaslui. La est, judetul Iasi este delimitat de frontiera cu Republica Moldova. Judetul se intinde pe o suprafata de 238.391kmp, cu o medie de altitudine de mai putin de 250m.
RELIEF
Peisajul este dominat de cimpii, cu un sol foarte bun pentru agricultura, si de dealuri joase, nu foarte diferite de cele din Sudul Angliei. Spre vest, dealurile devin mai inalte, pregatind ochiul pentru lantul montan al Carpatilor Orientali, cu paduri in care deseori moldovenii s-au refugiat din calea ostilor invadatoare. Vegetatia si animalele salbatice sint similare celor din Europa Centrala - paduri de fag si stejar, cringuri cu plopi si salcii, in care gasesti caprioare, vulpi, iepuri, bursuci si chiar lupi.
Judetul nu are resurse bogate in subsol, dar exista multe cariere de materiale de constructii (nisip, pietris, calcar); de asemenea lut de olarie (la Ciurea, Tomesti, Holboca); apele minerale de la Strunga, Nicolina, Cucuteni sunt cunoscute pentru proprietatile lor terapeutice.
ISTORIC
1400: este atestată documentar aşezarea Iaşi
1564: Iaşul devine capitală domnească
īn secolul XVI, Despot Vodă inaugurează īn Iaşi "Şcoala latină de la Cotnari", instituţie care a promovat studiile de latină nu numai īn Iaşi şi īn īntreaga Moldovă, ci īn īntreg spaţiul romānesc
1641: la Iaşi se īnfiinţează "Academia Vasiliană" şi prima tipografie din Moldova, īn timpul domniei lui Vasile Lupu (1634 - 1653)
1646: Mitropolitul Varlaam publică la Iaşi "Cazania" sau "Carte romānească de īnvăţătură; tot īn acest an apare primul cod de legi īn limba romānă
1679: Dosoftei tipăreşte la Iaşi traducerea din limba greacă a "Liturghierului"
1711: īn Moldova se instituie regimul domniilor fanariote
1831: domnitorul Mihalache Sturdza īnfiinţează Spitalul Militar de Urgenţă, primul Spital Militar īnfiinţat īn Principatele Romāne, unitate sanitară operativă care se poate mīndri cu o funcţionare neīntreruptă īn toată această perioadă
1835: la Iaşi este īnfiinţată "Academia Mihăileană"
1836: se īnfiinţează Conservatorul Filarmonic Dramatic din Iaşi
1859: are loc Unirea Moldovei cu Muntenia, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza
1860: este īnfiinţată Universitatea din Iaşi (cea din Bucureşti se va īnfiinţa 4 ani mai tārziu, īn 1864)
1863: la Iaşi se constituie Societatea cultural-literară "Junimea" īn cadrul căreia s-au afirmat cele mai mari personalităţi ale culturii romāneşti: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ion Creangă, AD Xenopol, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale şi alţii
ATRACTII TURISTICE
- Palatul Culturii : a fost construit īntre anii 1906 - 1925 pe locul vechiului palat domnesc; planul clădirii īn stil neogotic a fost conceput de arhitectul I.D. Berindei
- Biserica 'Trei Ierarhi': a fost ctitorita de domnitorul Vasile Lupu, fiind construita īntre anii 1635 1639 (arhiepiscopul Varlaam a sfintit biserica la 6 mai 1639); biserica este cioplita īn piatra, fiecare rīnd ornamental avīnd un motiv original; pictura initiala a fost desavīrsita de Neculai si Stefan Zograful; aici sīnt īnmormīntati trei mari domnitori ai Moldovei, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir si Alexandru Ioan Cuza.
- Biserica 'Sfīntul Nicolae Domnesc': dateaza din 1432, fiind cel mai vechi edificiu religios si lacas de cult din Iasi; aici erau 'unsi' sau 'īnscaunati' domnitorii Moldovei.
- Catedrala Mitropolitana (Mitropolia Moldovei si Bucovinei): este cel mai mare lacas de cult crestin ortodox din tara; actul de nastere a catedralei dateaza din 8 august 1826, dar lucrarile efective de constructie au īnceput īn 1833, pentru ca tocmai īn 23 aprilie 1887 Mitropolia sa fie consacrata religios; īn 1889 au fost transferate aici, de la Biserica 'Trei Ierarhi' moastele Prea Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea īntregii Moldove, moaste care au fost aduse la Iasi de catre domnitorul Vasile Lupu īn 1641.
- Manastirea Cetatuia - numele manastirii "Cetatuia" sugereaza destinatia ei intiala - de aparare a populatiei locale impotriva invaziilor tatare - prevazuta de intemeietorul ei, voievodul Gheorghe Duca (1665-1683). Decoratiunile exterioare sunt asemanatoare cu cele ale bisericii Trei Ierarhi. Pe langa aceasta manastire a functionat o tipografie inca de la sfarsitul secolului al XVII-lea. Manastirea a fost complet restaurata intre 1970 si 1980, cand s-a amenajat in interior un mic muzeu cu obiecte de arta religioasa.
- Teatrul naţional "Vasile Alecsandri" : a fost construit īntre 1894- 1896, prin grija primarului Vasile Pogor şi a intelectualităţii ieşene, după ce teatrul din Copou fusese mistuit īntr-un incendiu, īn 1888; primele reprezentaţii teatrale au fost avut loc pe 1 şi 2 decembrie 1896, cuprinzīnd piese de Negruzzi, Alecsandri şi Matei Millo.
- Grădina Botanică : īnfiinţată īn 1856, iniţial cu 5 amplasamente īn muncipiu, primul director fiind Anastasie Fătu, medic şi naturalist; īn prezent este cea mai mare instituţie de acest fel din Romānia, cu o suprafaţă de 100 ha şi 3500 mp de sere, cultivīnd şi găzduind specii botanice din aproape toate continentele; predomină totuşi plantele meridionale şi tropicale; īntreţine relaţii cu peste 600 de instituţii similare didactice, de cercetare şi experimentare.
|