|
ASEZARE
Judetul Calarasi este situat in partea de sud-est a Romaniei si a Campiei Romane , pe malul stang al Dunarii ( km 452 –300), la granita cu Bulgaria, avand o suprafata de 5088 kmp (2,13% din suprafata Romaniei).
Se invecineaza cu judetul Ialomita la nord, Constanta la sud-est – Dunarea formand hotarul, Giurgiu si Sectorul Agricol Ilfov la vest si nord-vest.
Este situat intr-o zona de campie ce inclina usor nord-vest – sud-est, cuprinzand mai multe subunitati ale granarului Romaniei (Baraganul Sudic, Campia Mostistei, Campia Burnasului, Campia Vlasiei) la care se adauga Lunca Dunarii (Lunca Greaca, Lunca Calarasi, Balta Borcei).
RELIEF
Relieful campiei este reprezentat de interfluvii netede numite campuri (Hagieni, Jegalia, Ciulnita, Andolina, Cucuveanu, Milotina, Argovei, Ciornuleasa, Sohatu), acoperite in mare parte de depozite loessoide, intrerupte de mici depresiuni numite ,,crovuri’’ si de vai inguste de tip ,,mostiste’’.
Apele de suprafata sunt reprezentate de fluviul Dunarea – ,,regina apelor’’ – care delimiteaza la sud si sud-est teritoriul judetului. In afara raului Arges si a afluentului sau Dimbovita, care prin sectoarele lor inferioare dreneaza partea de vest a judetului, celelalte rauri apartin retelei autohtone ( Rasa, Barza, Argova, Vanata, Belciugatele, Luica etc.).
ISTORIC
Cele mai recente descoperiri arheologice demonstreaza existenta societatii omenesti in spatiul calarasean inca din perioada neoliticului timpuriu. Orizontul cultural neolitic este bogat ilustrat de prezenta a doua culturi materiale autohtone: Boian si Gumelnita – cele mai reprezentative culturi neolitice din sud-estul Europei, descoperite, prima, in asezarea eponima de la Gradistea Ulmilor, pe malul fostului lac Boian, iar cea de-a doua in tellul Gumelnita de pe teritoriul comunei Ulmeni.
In ceea ce priveste epoca fierului, descoperirile de pe valea Mostistei (Vladiceasca, Coconi) atesta prezenta unor populatii hallstattiene timpurii. Impresionante devin insa descoperirile arheologice incepand cu cea de-a doua varsta a fierului (Lattene), perioada in care pe teritoriul patriei noastre se dezvolta infloritoarea civilizatie geto-dacica.
Decoperirile arheologice, din perioada secolului IV-IX e.n., de la Calarasi, Dorobantu, Independenta, Vlad tepes, Pietroiu, Coslogeni, Manastirea, Sultana si Radovanu atesta locuirea meleagurilor calarasene de o populatie daco-romana si, mai apoi, proto-romana, care retragandu-se pe vaile raurilor si in padurile din apropiere a reusit sa reziste populatiilor migratoare, ramanand statornic pe meleagurile stramosesti in pofida vremurilor de restriste.
In secolul al XVIII-lea, razboaiele ruso-turce din 1768-1774 si cele ruso-austro-turce din 1788-1891 s-au desfasurat in mare masura pe teritoriul judetului Calarasi.
Un factor important care a contribuit la dezvoltarea vietii economice in aceasta zona a tarii, il constituie mestesugurile si comertul.
Devenit la sfarsitul secolului al XVII-lea capitanie de margine a tarii Romane si, mai apoi resedinta a calarasilor stafetari ai lui Constantin Brancoveanu, Calarasiul devine targ, in 1734, iar in aprilie 1833, odata cu investirea sa in functia de resedinta a judetului Ialomita (pana in 1952), este ridicat la rangul de oras.
Adevarata pagina de eroism, de glorie si demnitate nationala Razboiul de Independenta din 1877-1878 s-a bucurat de sprijinul intregului popor. Numeroase documente amintesc de bombardarea si jefuirea multor localitati calarasene precum: Calarasi, Oltenita, Spantov, Chiselet, Ciocanesti, socariciu (Unirea), Dichiseni, s.a.
Incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea, in viata social-politica a oraselor Calarasi si Oltenita incep sa-si faca simtita prezenta muncitorii portuari, dar si cei care lucrau la ridicarea unor obiective edilitar gospodaresti (localul liceului “Stirbei Voda”, spitalul judetean, primaria locala, cazarma pompierilor si palatul administrativ judetean – toate acestea la Calarasi) acestora adaugandu-li-se meseriasii si calfele din atelierele mestesugaresti care fiintau in cele doua orase. Dupa anul 1880 numarul muncitorilor va creste si ca urmare a construirii liniilor de cale ferata Bucuresti-Fetesti, Ciulnita-Calarasi, Bucuresti-Oltenita.
In conditiile concrete ale localitatilor care intra astazi in componenta judetului Calarasi, dupa primul razboi mondial se inregistreaza o perioada de 2-3 ani (1919-1921) caracterizata prin eforturi de refacere a gospodariilor taranesti, precum si de lupta maselor populare pentru rezolvarea problemelor agrare, care aveau sa-si gaseasca solutionarea prin legiferarile din anii 1918-1921. Exproprierile efectuate intre anii 1918-1921au afectat, numai pentru teritoriul judetului Calarasi, o suprafata de aproximativ 200.000 hectare, pe care au fost improprietarite aproape 35.000 familii taranesti. Aceste improprietariri reprezinta ultima etapa a umanizarii Campiei Baraganului, printre asezarile constituite cu acest prilej numarandu-se Dragalina, Perisoru, Stefan cel Mare, Constantin Brancoveanu.
Un oarecare reviriment din punct de vedere economic, se va constata dupa anul 1921, concretizat, in special in orasele Calarasi si Oltenita, de refacerea stabilimentelor industriale afectate in anii razboiului si prin deschiderea altora noi. Un rol important in activitatea economica a judetului l-au jucat cele doua porturi de la Calarasi si Oltenita, punte prin care se exportau cantitati importante de cereale, petrol, cherestea, cu destinatia Austria, Cehoslovacia, Germania.
|
