|
ASEZARE
Judeţul Giurgiu este situat în partea de sud a ţării, în cadrul marii unităţi geografice numită Câmpia Română şi este străbătut de paralela 43°53` latitudine nordică şi meridianul 25°59` longitudine estică.
Are o suprafaţă de 3.526 km2 şi se învecinează la Est cu judeţul Călăraşi, la Vest cu judeţul Teleorman, la Nord-Est cu municipiul Bucureşti, la Nord cu judeţul Dâmboviţa, la Nord-Vest cu judeţul Argeş, iar la Sud, pe o lungime de 72 km, fluviul Dunărea îl desparte de Bulgaria.
RELIEF
Relieful judeţului Giurgiu este monoton, format din 5 unităţi principale ale Câmpiei Române: Burnas, Vlăsia, Găveanu-Burdea, Titu şi Lunca Dunării.
ISTORIC
În colecţia Muzeului judeţean se află monede din timpul lui Domiţian (79 d.Hr.), Antonius Piua (139), Comodus (180-192), Gordian (238-244), toate descoperite în limitele oraşului actual.
Prima atestare documentară a Giurgiului s-a făcut în „Codex latinus” în anul 1395. Pe scara timpului, oameni de seamă ai Ţării Româneşti au legat istoria de oraşul Giurgiu. Cetatea a atins apogeul în vremea lui Mircea cel Bătrân. De ea sunt legate nume ca Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul.
Cucerit în anii 1417-1420, oraşul, împreună cu teritoriul înconjurător, a fost transformat în raia turcească timp de aproximativ 400 de ani.
Bazele realizării oraşului actual au fost puse după războiul ruso-turc din 1828-1829, realizându-se, în anul 1830, primul proiect de organizare urbanistică a localităţii Giurgiu.
Epoca modernă este marcată prin elaborarea planului din perioada „Regulamentului organic” cu trasarea unei reţele stradale de tip radial de către Moritz von Ott la 1831.
Au apărut în peisaj porturile la Dunăre şi dezvoltarea sa a impus apariţia unor zone funcţionale noi.
În 1916, odată cu începerea primului război mondial, oraşul a fost bombardat şi distrus în proporţie de 80%.
După 1917, la Giurgiu, locuitorii au început reconstrucţia oraşului şi a fost reluată activitatea economico-socială. Azi oraşul mai păstrează foarte puţin din aerul vremilor ce nu mai sunt.
Emblema oraşului de azi este „Turnul cu ceas” (Turnul orologiului-construit la sfârşitul secolului al XVIII, ca turn de observaţie a fortificaţiilor otomane).
ATRACTII TURISTICE
Pe teritoriul judeţului sunt multe locuri istorice, popasuri necesare pentru a cunoaşte trecutul de luptă al poporului nostru pentru neatârnarea ţării precum şi cultura acestor meleaguri. Pentru vizitarea lor se pot propune trasee turistice, toate având punct de plecare municipiul Giurgiu.
Rezervaţia din pădurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei şi florei specifice Câmpiei Dunării. Unicitatea rezervaţiei este datorată existenţei bujorului românesc, în luna mai desfăşurându-se „Sărbătoarea Bujorului”.
La Călugăreni, localitate istorică al cărei nume a depăşit de mult graniţele ţării, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentând capul lui Mihai Viteazul şi stema ţării din acea vreme. Tot la Călugăreni este crucea lui Mihai monument ridicat în anul 1993 cu prilejul sărbătoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a lui Mihai Viteazul.
Cel mai de seamă monument din această zonă este mânăstirea Comana construită în anul 1462 de Vlad Ţepeş şi refăcută de Radu Şerban Basarab în anii 1588-1589.
La Herăşti se află un frumos palat cunoscut sub numele de „Casa de piatră” care a fost construit de Udrişte Năsturel în secolul al XVIII-lea.
Ansamblul medieval format din Conacul Drugănescu, construit în 1715, restaurat şi amenajat ca muzeu de etnografie şi artă populară se află în comuna Floreşti Stoeneşti. Aspectul exterior îl aşează în rândul monumentelor de arhitectură brâncovenească.
La Frăteşti se află Muzeul sătesc – numit simbolic „Muzeul şcolar Dacia”- deoarece o parte importantă din vestigiile materiale aparţin geto-dacilor, dovedindu-se astfel continuitatea de milenii a poporului român în această zonă. Înfiinţat în anul 1967 este structurat pe mai multe secţii predominantă fiind secţia de arheologie-istorie.
|
