|
ASEZARE
Situat în partea de sud – vest a României, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al râului Jiu, judeţul Gorj a oferit condiţii favorabile de locuit şi de evoluţie comunităţilor omeneşti încă din cele mai vechi timpuri.
Judeţul Gorj se întinde pe o suprafaţă de 560.174 ha, suprafaţă ce acoperă parţial trei forme de megarelief distincte:
- Dealurile Piedmontului Getic;
- Depresiunea Subcarpatică a Olteniei;
- Lanţul Carpatic Meridional.
RELIEF
La nivel de macrorelief, formele menţionate mai sus se grupează astfel:
Dealurile Piedmondului Getic:
- Sectorul de vest până la Tg.-Jiu (Dealurile Motrului);
- Sectorul dintre Jiu si Roşia de Amaradia;
- Sectorul de est.
Depresiunea Subcarpatica a Olteniei:
- Dealurile externe;
- Depresiunea externă sau Depresiunea Tg.-Jiu – Câmpu Mare;
- Dealurile interne;
- Depresiunea internă.
Lanţul Carpatic Meridional:
- Sectorul dintre Motru si Jiu (Munţii Vulcanului);
- Sectorul dintre Jiu si Olteţ (Munţii Parâng);
- Sectorul Vest Olteţ (Munţii Negoveanu).
Pe fondul mişcărilor tectonice, acest relief a fost determinat în mare măsură de reţeaua hidrografică ce străbate judeţul de la nord la sud, prin procese de sculptogeneză.
Datorită faptului că judeţul Gorj acoperă terenuri cu altitudini cuprinse între 90 şi 2.518 m, datele climatice diferă mult de la o zonă la alta. Temperatura medie multianuală variază de la 10,8 oC (Cruşeţ, Ţânţăreni, Ioneşti) la 10,2 oC (Tg.-Jiu) sau 4,5 oC în zona cea mai înalta a Munţilor Vulcan-Parâng-Negoveanu.
Din punct de vedere al vegetaţiei naturale, cea mai mare parte a judeţului Gorj se încadrează în zona de pădure, zona care la rândul ei se etajează pe specii dominante: subzona pădurilor de Quercineae, subzona fagului şi subzona pădurilor de conifere. Pe formele cele mai înalte, la peste 1.800 m altitudine întâlnim zona pădurilor alpine.
Din punct de vedere al vegetaţiei naturale ierboase, predomină speciile mezofite acidofile.
ISTORIC
Primele urme ale vieţii umane au fost identificate pe teritoriul Gorjului în Peştera Muierilor şi Peştera Pârcălabului (comuna Baia de Fier), Peştera Cioarei (sat Boroşteni, comuna Peştişani), Cartiu, ş.a., descoperiri care aparţin epocii paleolitice. Din epoca neo-eneolitică, pentru aceeaşi zonă, sunt semnalate vestigii în localităţile Călugăreni (Padeş), Gornăcelu (Schela), Bengeşti- Ciocadia, Polovragi, Bâltişoara (Runcu), Socu (Bărbăteşti), Vârţ (Rovinari) etc.
O dată cu începutul mileniului al II-lea î.Hr., în Gorj, epoca bronzului este documentată prin descoperirile arheologice (aşezări şi necropole), din Băleşti, Vierşani (Jupâneşti), Ceplea (Plopşoru), Vârtopu (Ciuperceni), Grui (Muşeteşti), Drăguţeşti. Aceste comunităţi, îi reprezintă, din punct de vedere etno-lingvistic, pe traci, populaţie de origine indo-europeană.
Teritoriul actual al Gorjului a fost integrat Imperiului Roman încă după primul război dacic (102), aici construindu-se mai multe fortificaţii în care au staţionat unităţi militare romane. Aceste unităţi erau compuse atât din trupe regulate (Legio V Macedonica, Legio VII Claudia şi Legio IIII Flavia Felix), cât şi din trupe auxiliare ( Cohors IV Cypria şi Cohors I Aurelia Brittonum milliaria Antoniniana), ceea ce denotă importanţa strategică a acestei zone în cadrul provinciei romane Dacia.
Cercetările arheologice sistematice efectuate de instituţii specializate, între care şi Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”, au dus la descoperirea complexului de fortificaţii romane de la Bumbeşti Jiu, a castrelor cu val de pământ de la Cătunele, Pinoasa-Vârţ, precum şi a aşezărilor civile romane de la Săcelu, Ciocadia, Tg-Jiu, Slobozia - Bârseşti, care atestă o viaţă romană intensă, fapt ce va duce la o simbioză daco-romană, etapă importantă în formarea poporului şi limbii române.
Integrându-se organic în procesul complex al evoluţiei social-economice şi politico-administrative a societăţii româneşti cunoscut după părăsirea Daciei de puterea administrativă şi militară romană şi până la începutul mileniului al II-lea, obştile săteşti de la poalele Parângului, au dăinuit, lăsându-ne numeroase şi convingătoare mărturii ale existenţei lor neîntrerupte în acest spaţiu românesc.
Una din primele formaţiuni politice româneşti, cunoscută din Diploma cavalerilor ioaniţi (1247), sub numele de „Terra Litua”, condusă de voievodul Litovoi, ce se întindea pe ambele maluri ale Jiului (zona actualului judeţ Gorj), cuprinzând şi Ţara Haţegului. Datorită pretenţiilor crescânde ale regatului maghiar, Litovoi s-a ridicat în apărarea libertăţii, plătind cu viaţa (1277), el devenind, potrivit spuselor lui Nicolae Iorga ,,cel dintâi român căzut în apărarea moşiei sale”.
După formarea statului feudal Ţara Românească, izvoarele scrise privind judeţul Gorj sunt din ce în ce mai numeroase şi mai variate ca informaţii. Actul emis de cancelaria voievodului Dan I, ce poartă data de 3 octombrie 1385, este primul document scris care atestă existenţa unor localităţi gorjene (Tismana şi Dăbăceşti), ultima fiind semnalată ca reşedinţă a primului judeţ, Jaleşul.
Etimologic denumirea de Gorj, înseamnă Jiul de Sus.
În acest judeţ, în evul mediu sunt atestate mai multe familii boiereşti ce au avut un rol important în viaţa politică, economică şi culturală a ţării. Domnitorii şi marea boierime au ctitorit în Gorj şi numeroase mănăstiri şi biserici precum: Tismana (1373), Vişina (sec. XIV), Crasna (1636), Polovragi (1648), Strâmba ( încep. sec. XVII), Vădeni (1700), Ţânţăreni şi Lainici (sec. XVIII) ş.a., adevărate focare de cultură şi viaţă monahală .
Din minunatul stil brâncovenesc al artei româneşti din sec. XVII – XVIII, se mai păstrează astăzi, case şi conace boiereşti, precum cea a banului Cornea Brăiloiu din Vădeni - Tg-Jiu şi a Glogovenilor din Glogova, iar dintre lăcaşele de cult, mănăstirea Polovragi şi bisericile din Baia de Fier, Bengeşti şi Vădeni..
Tot în aceste timpuri se dezvoltă un nou tip de construcţii feudale: culele (locuinţe fortificate, născute din necesităţi de apărare). Odinioară au existat peste 20 de astfel de construcţii în Gorj, însă astăzi doar câteva se mai păstrează în forma lor originară în: cula Cornoiu (Curtişoara), Cioabă-Chintescu (Şiacu-Slivileşti) şi Cocoş-Crăsnaru (Groşerea-Aninoasa).
În lupta de eliberare socială şi naţională, locuitorii judeţului Gorj s-au situat în primele rânduri, din mijlocul lor ridicându-se figuri de patrioţi, ce vor deveni cunoscuţi eroi ai neamului. De pe aceste meleaguri se declanşează mişcarea de la 1821 care a reprezentat în istoria Principatelor Române sfârşitul vechiului regim feudal şi începutul epocii moderne. Acest proces de renaştere naţională în Principatele Române îl are în fruntea sa pe Tudor Vladimirescu, originar din Vladimir, care în ianuarie 1821, la Padeş, dă citire proclamaţiei către popor, un adevărat program al revoluţiei.
Evenimentele din anul 1848 vor cuprinde şi judeţul nostru, ,,Proclamaţia eliberatoare” fiind citită la Tg-Jiu, la 20 iunie 1848. Se remarcă activitatea, în cadrul guvernului provizoriu, a generalului Gheorghe Magheru şi Christian Tell, originari din Gorj, ce vor reprezenta judeţul în Adunarea Constituţională.
Treizeci de ani mai târziu, efective militare gorjene vor participa la războiul de independenţă. Ostaşii gorjeni vor fi încadraţi în regimentele 2 Călăraşi şi 2 Dorobanţi. Sacrificiul ostaşilor gorjeni în obţinerea independenţei, s-a ridicat la peste 241 morţi.
Locuitorii gorjeni, atât cei care luptau sub arme cât şi populaţia civilă, vor fi angrenaţi şi în desfăşurarea luptelor din primul război mondial. Se cunoaşte aportul regimentului 18 Gorj, ca şi al civililor din Tg-Jiu, la stoparea înaintării germane în toamna anului 1916. Acum se va remarca şi cea care va deveni ,,Eroina de la Jiu”, Ecaterina Teodoroiu, distinsă în primăvara anului 1917 cu ,,Virtutea militară de război, clasa a II-a’’. Ea a continuat să lupte pe frontul din Moldova, unde a căzut eroic la datorie, în vara anului 1917.
În perioada interbelică, Gorjul va da scenei politice şi culturale româneşti, mai multe personalităţi dintre care se remarcă: Gheorghe Tătărescu, Grigore Iunian, aceştia acţionând constant pentru promovarea valorilor democraţiei, sau Constantin Brâncuşi (părintele sculpturii moderne) şi pictorul Iosif Keber care au adus o importantă contribuţie în arta plastică românească.
Gorjul este cunoscut şi ca o bogată şi autentică zonă folclorică fiind păstrătorul unor obiceiuri şi tradiţii ce se pierd în istorie şi a unei arhitecturi în lemn de o autentică valoare.
ATRACTII TURISTICE
- Casa Memoriala a sculptorului Constantin Brancusi - nascut in satul Hobita in 1876, s-a impus ca fondator al sculpturii romanesti. Ansamblul monumental de la Targu-Jiu, dedicat eroilor romani din primul razboi mondial, a fost inaugurat in 1938. Artistul a consacrat acestei opere 20 de ani din viata.
Sculpturile care alcatuiesc ansamblul sunt expuse din 1956 in doua parcuri pe malul stang al Jiului: "Masa tacerii", "Aleea scaunelor" si "Poarta sarutului" in Parcul Central; "Coloana infinitului" si "Masa tacerii" in Parcul Tineretului.
- Manastirea Lainici a fost construita intre 1812 si 1847 de boierii din regiune pe un deal care domina Valea Jiului. Ea adaposteste frumoase fresce interioare datand din 1860 si un iconostas compus din icoane in stil bizantin.
- Manastirea Tismana este unul dintre cele mai mari si mai vechi complexe monahale ale Valahiei, construit sub domnia voievodului Radu I (1377-1385) de calugarul Nicodim. Numele manastirii provine de la arborii padurilor dimprejur, in mare parte tisa. Manastirea este inchinata "Adormirii Maicii Domnului". In 1564 pictorul Dobromir din Targoviste a pictat biserica lasand doar in naos fresce originale. Cu zidul de incinta si turnurile inalte, cetatea, care domina raul Tismana, a avut un rol de aparare impotriva invaziilor. Ultima utilizare a manastirii intr-un scop militar dateaza din 1821, cand revolutionarul Tudor Vladimirescu s-a instalat aici cu "pandurii" lui .
- Manastirea Polovragi a fost intemeiata in 1648 si decorata intre 1703 si 1712 cu fresce in stil brancovenesc. Un alt element specific stilului brancovenesc este pridvorul, loc de reculegere si de primire a vizitatorilor.
- Pesterea Muierii se afla in Cheile Raului Galbenu.
- La Curtisoara se gaseste casa fortificata Cula Cornoius, construita in secolul al XVIII-lea si tot acolo se gaseste si un interesant muzeul al satului.
- langa Pasul Jiului se gasesc ruinele unei tabere romane datand din vremea Imparatilor Septimius si Caracalla.
|
