|
ASEZARE
Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în partea de nord a României, între paralelele 46°47’ şi 47°37’ latitudine nordică şi între meridianele 23°37’ şi 25°36’ longitudine estică, fiind încadrat de judeţele: Maramureş în nord, Suceava în est, Mureş în sud şi Cluj în vest.
Suprafaţa judeţului măsoară 5355 kmp şi înglobează zona de contact a Carpaţilor Orientali cu Podişul Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Someşului Mare cu afluenţii săi, precum şi o mică porţiune din bazinul mijlociu al Mureşului.
RELIEF
Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud prezintă un relief variat şi complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief:
- zona montană - ce cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, în care intră masivele Ţibleş, Rodna, Suhard, Bârgău şi Călimani;
- zona dealurilor - care ocupă partea centrală şi de vest a judeţului în proporţie de 2/3 din suprafaţa sa;
- zona de luncă - ce însoţeşte cursurile principalelor râuri, în special al Someşului Mare şi al afluenţilor săi, reprezentând circa 3% din suprafaţa judeţului.
Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică axată pe râul principal Someşul Mare, lungimea totală a acestei reţele însumând aproximativ 3030 km.
Din punct de vedere climatic, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continental moderată.
ISTORIC
În perioada 106-271 e.n. o bună parte din teritoriul actualului judeţ a făcut parte din provincia Dacia. Populaţia daco-romană şi apoi românească din această parte de nord-est a Transilvaniei a continuat să vieţuiască şi după retragerea armatei şi administraţiei romane constituindu-se în obşti săteşti şi în formaţiuni prestatale ce vor fi ulterior înglobate în voievodatul lui Gelu.
La 1241 zona judeţului a cunoscut distrugerile provocate de năvălirea tătaro-mongolă, în care, fireşte, cel mai mult au avut de suferit localităţile mai importante de atunci: Bistriţa, Rodna, Beclean.
Deşi întreaga zonă va cunoaşte în secolele următoare o dezvoltare continuă, două vor fi localităţile ce se vor impune în mod deosebit şi anume Rodna, cu minele ei de aur şi argint, şi Bistriţa, ca centru meşteşugăresc, comercial si administrativ. La 1353, Bistriţa obţinea dreptul de a avea sigiliu şi stemă proprie fiind declarat oraş liber,cu jurisdicţie proprie.
În 1940, judeţul Bistriţa-Năsăud, deşi avea o covârşitoare majoritate românească, a fost cedat, în urma Dictatului fascist de la Viena, Ungariei hortiste. La 13 martie 1945 judeţul a revenit la administraţia românească.
ATRACTII TURISTICE
- Manastirea de la Vad - Ciceu este o ctitorie a lui Stefan cel Mare, realizata in stilul moldovenesc.
- Ruinele Cetatii Ciceului - Cetatea Ciceului a fost construita intre 1203 si 1204 si a fost candva o puternica fortificatie. Astazi nu se mai pastreaza decat un fragment de zid si subsolul sapat in stanca.
- Ruinele Castrului Roman - se afla in Orheiu Bistritei si dateaza din secolele II-III d.Hr.
- Piatra Fantanele - este o statiune aflata la 1100 m altitudine si reprezinta un centru de practicare a schiului.
- Pestera de la Izvorul Tausoarelor este cea mai adanca pestera din tara.
|
