|
ASEZARE
Judeţul Harghita se situează pe platforma Transilvaniei în zona centrală a Carpaţilor Orientali si este unul dintre cele mai mici judeţe din tară, întinzindu-se pe o suprafată de 6639 km˛ ce reprezinta 2,8% din teritoriul tării. Principala caracteristică a reliefului constă în predominarea tinuturilor muntoase, acestea ocupând peste 60% din teritoriul judetului.
RELIEF
Se disting 3 unităti principale de relief: munti cu altitudine până la 2000 m, dealuri si altitudini medii de circa 800 m si depresiuni intramontane si intercolinare cu altitudini între 400 si 800 m.
Relieful muntos se grupează în două lanturi paralele pe directia NV - SE. În partea centrală sunt situate lanturile vulcanice ale muntilor Gurghiului (cu vârful Prisca, 1777 m), muntii Harghita Centrală (cu vârful Harghita Mădăras 1801 m) si muntii Harghita de Sud (cu vârful Cucu 1558 m).
Reteaua hidrografică se compune din trei bazine principale: Muresul spre Vest (cu afluentii Târnava Mare si Târnava Mică), Oltul spre Sud (cu afluentii Homorodul Mare si Homorodul Mic), Bistrita si Trotusul spre Est.
În judet se află unicul lac de origine vulcanică din tară, lacul Sfânta Ana situat într-un cadru pitoresc al craterului vulcanic Ciomatu la altitudinea de 950 m.
În muntii Giurgeului, de-a lungul drumului national DN.12.C, se găseste cel mai mare lac de baraj natural din tară Lacul Rosu cu o suprafată de 12,6 ha si adâncime de până la 10,5 m. La poalele vârfului Răchitis din muntii Călimani se află lacul Iezeru de origine glacială cu o suprafată de 1300 m˛ si o adâncime de 3-5 m.
ISTORIC
În ceea ce priveste istoria acestor meleaguri, o problemă controversată în rândul istoricilor o constituie, când s-a stabilit populatia secuiască pe acest teritoriu, care este originea lor. Cronicile confirmă că întotdeauna limba lor maternă a fost si este cea maghiară.
Izvoarele istorice arată că secuii în zonele Treiscaune - Ciuc - Odorhei si Gheorgheni au fost stabiliti în secolul al XIII-lea pentru apărarea hotarelor răsăritene. Izvoarele scrise rămase din acest secol, registrele papale din 1333-1334 atestă numeroase asezări locuite de această comunitate în zonele Ciuc, Odorhei si Gheorgheni. Datorită rolului pe care l-au îndeplinit secuii în apărarea hotarelor, le-au fost acordate privilegii care au contribuit la păstrarea obiceiurilor etnice si sociale. În secolul XVI, odată cu întemeierea principatului independent al Transilvaniei si în rândul secuilor s-a accentuat divizarea păturilor sociale, fapt care a influentat structura economico-socială a comunitătii. În timpul dualismului pe actualul teritoriu al judetului existau doua judete - Ciuc si Odorhei, iar zona Toplitei apartinea judetului Mures-Turda. Din cauza slabei dezvoltări a industriei, a căilor de comunicatii (cale ferată), meleagurile secuiesti au avut o dezvoltare mai lentă fată de alte zone. După construirea căii ferate (1906-1908) economia a cunoscut o tendintă de dezvoltare, în primul rând în domeniul industriei lemnului. Avântul dezvoltării socio-economice de la începutul secolului a fost zdrobit de primului război mondial.
Începând cu anul 1920 s-a schimbat structura politica. După retrocedarea Ardealului locuitorii acestor meleaguri s-au acomodat la noile conditii sociale si de viată.
Monumentele arhitecturale existente în zona estică si vestică a judetului păstrează si astăzi ceea ce au mostenit de la cultura crestină a vestului. Aici pot fi găsite monumentele gotice si renascentiste situate la limita estică a ariei culturale europene.
ATRACTII TURISTICE
Încadrându-se armonios în regiunile Carpatilor Orientali, unde se practică tot anul turismul sub forma de cură de aer si băi de ape minerale, sporturi de iarnă, Judetul Harghita dispune de un potential turistic deosebit, de localităti turistice si zone de agrement, renumite în tară si peste hotare, printre care amintim statiunile balneoclimaterice Băile Tusnad, Borsec, Lacu Rosu, Izvorul Muresului sau monumente ale naturii cum sunt Lacul Sfânta Ana, Cheile Bicazului, Poiana Narciselor si altele.
Lacul Sfanta Ana face parte din lantul vulcanic al Carpatilor Orientali si se situeaza in apropiere de statiunea Baile Tusnad avand o suprafata de 22 ha. Este situat intr-un crater vulcanic numit Puciosul. Adancimea maxima a lacului este de 7 m, dar aceasta este in scadere (in 1870 avea 12 m adancime).
De asemenea, judetul detine numeroase monumente istorice de interes turistic cum sunt: Mănăstirea franciscană si biserica romano-catolică din Sumuleu reconstruit în anul 1804 în stil baroc, care detine una din cele mai mari instalatii de orgă din Ardeal, cetatea Mikó din Miercurea Ciuc care datează din 1611 si care găzduieste Muzeul Etnografic al judetului, Mănăstirea Sfântul Ilie din Toplita construită în 1910, castelul si complexul muzeistic din Lăzarea construit pe la mijlocul secolului al XVI-lea, Biserica din lemn din Tulghes construită în anul 1813, Forja din Vlăhita (1860), Biserica din Săcel pe a cărei clopotnită se află inscriptia "pe aici a trecut luminatul dascăl Gheorghe Lazăr în 1806", precum si muzeele din Odorheiu-Secuiesc, Cristuru-Secuiesc si Gheorgheni în care mai pot fi văzute însemnele existentei umane pe aceste meleaguri încă din cele mai vechi timpuri.
|
