|
ASEZARE
Situat īn spatiul carpato-dunarean, īn zona central-nordica a Romāniei, judetul Mures ocupa 2,8 la suta din suprafata tarii. Relieful de tip colinar si de podis ocupa jumatate din suprafata, cealalta jumatate revenind dealurilor subcarpatice transilvanene si Muntilor vulcanici Calimani - Gurghiu. Bazinul rāului Mures - cu afluentii sai - acopera īntreaga retea hidrografica a judetului. Clima este caracterizata de ierni lungi si reci si veri calduroase.
ISTORIC
Cercetarile istorico-arheologice certifica existenta activitatii umane pe meleagurile muresene īnca din neoliticul timpuriu, de asemenea arheologia atesta o deplina continuitate a structurilor socio-culturale pentru perioada veche si straveche. Epoca romana va integra Valea Muresului si a Tārnavelor intr-un vast complex statal, (Imperiul Roman) puternic individualizat īn lumea veche. Asezarile fortificate decoperite la Tārgu Mures, Cristesti, Golesti, Sarateni, Sighisoara, Ideciu de Sus, Brāncovenesti, Iernut, Lechinta indica cu certitudine convietuirea populatiei dace cu romanii, precum si sinteza superioara a celor doua tipuri de civilizatie. Continuitatea populatiei pe aceste meleaguri este demonstrata si de asezarile de la Sintana de Mures (sec.III-IV), Cipau (sec.III-VIII), Band (sec.V-VII), Tārgu-Mures (sec.IV-VI), Ludus (sec.V-VI), Valea Larga (sec.VII), Singeorgiu de Mures (sec.X-XI), Neagra (sec.XI). Intre sec. X-XI teritoriul este cuprins in formatiunea politica condusa de Gelu Romānu si apoi īn cea a lui Gyula. Dupa a doua jumatate a sec. XI si inceputul sec. XIII, regatul feudal maghiar isi īntinde dominatia īn Transilvania. Incepind cu sec. al XII-lea sunt adusi īn Transilvania, de catre regalitatea maghiara, secuii si mai apoi, de la īnceputul sec. XIII-lea sasii. Ulterior acestia se vor organiza īn scaunul Mures (1409)-secui si Sighisoara (1337)- sasii. Activitatea comuna (1848) a tinerilor romāni, maghiari, secui si sasi a creat premisele colaborarii īn lupta pentru schimbarea vechii orānduiri. Din nefericire, datorita conservatorismului aristocratic, a neintelegerii doleantelor romānilor, a persecutiilor si a actiunilor represive a garzilor nemesesti evenimentele au luat un curs nedorit, spre confruntarea militara. Alaturi de alte lupte ale romānilor pentru unitatea nationala, Memorandumul a fost una dintre cele mai cunoscute interventii politice īn vederea constituirii statului national unitar romān. Municipiul Sighisoara este "Orasul muzeu" fiind singura cetate medievala din Europa locuita pāna īn zilele noastre. Cetatea este īnconjurata de un zid ce protejeaza circa 150 de case, fiecare dintre acestea fiind un unicat arhitectural. Orasul este atestat de la 1280 sub numele de Castrum rex. Sub pavaza turnului cu ceas se adaposteste casa īn care a locuit, īntre 1431-1435, Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batrīn si tatal lui Vlad Tepes.
ATRACTII TURISTICE
Natura deosebit de generoasa, ca si numeroasele monumente de cultura si arta, asigura conditii pentru satisfacerea celor mai exigente proiecte turistice. Sovata, Sīngeorgiu de Mures, Ideciu de Jos, Jabenita, Lapusna sunt doar cāteva din localitatile ce ofera bune conditii pentru tratarea unor afectiuni si pentru odihna.
O bogata fauna cinegetica si piscicola, flora rezervatiilor naturale, bujorul de stepa la Zau de Cāmpie, multiseculara padure Mocear, Poiana Narciselor, Parcul dendrologic de la Gurghiu, si multe altele, reprezinta oferta generoasa a meleagurilor muresene. Frumusetilor naturale li se adauga ample si pitoresti manifestari etnofolclorice: Tārgul fetelor de la Gurghiu, Tārgul cireselor de la Brāncovenesti, Tārgul pestelui de la Zau de Cīmpie si Saulia, Tārgul pepenilor de la Sīnpaul, Udatul nevestelor de la Hodac, serbarile secerisului, obiceiul colindatului, praznicele crestine, nuntile si alte datini din viata comunitatilor traditionale.
Frumusetile naturale si traditiile populare sunt completate de obiective de interes istoric si arhitectural, edificii din secolele XIV-XVIII, cu influente ale stilurilor europene ale epocilor respective: biserici din Sighisoara, Tīrgu Mures, Reghin, Bagaciu, Saschiz, Suseni, s.a., cetatile medievale ale Sighisoarei (sec.XIV) si Tīrgu Muresului (sec. XVII), cetatea-castel din Iernut amintind de numele principilor ardeleni Gabriel Bethlen si Gheorghe Rakoczi I, castelele din Gornesti si Dumbravioara, Casa Toldalagi din Tīrgu Mures, constructie reprezentativa pentru barocul transilvan.
|