|
ASEZARE
Acest judet este unul din cele mai mari judete din Romania (al treilea ca marime, si al doilea in ceea ce priveste zonele impadurite, dupa Suceava in nord-estul Romaniei).
Este foarte important din punct de vedere industrial, principalele sectoare fiind mineritul, industria siderurgica, constructia de masini, precum si prelucrarea lemnului.
RELIEF
Desi judetul Caras-Severin este preponderent montan, relieful acestuia se caracterizeaza printr-o mare diversitate: 65,4% din suprafata o constituie relieful muntos, 16,5% relieful depresionar, 10,8% dealurile si 7,3% campiile.
Zona muntoasa este reprezentata prin Muntii Banatului, ce apartin Carpatilor Meridionali, Muntii Tarcu-Godeanu (cu varful Gugu, cel mai inalt din Banat - 2.291 m) si Muntii Cernei, din cadrul Carpatilor Meridionali. Altitudinile cresc de la vest la est, masivul Tarcu -Godeanu cuprinzand inaltimi in intervalul 1600-2200 m, in timp ce grupul Semenic, Anina, Almaj, Dognecea, Locvei au inaltimi variind intre 600-1400 m.
Muntii Banatului, care se inscriu aproape in intregime in limitele judetului, apar delimitati de zone joase, care le dau aspectul unui bloc montan unitar, cu altitudini medii intre 600-800 m. Intre acestea, o zona aparte o constituie Depresiunea Almajului, depresiune intramontana, strajuita din toate partile de culmi nu prea inalte.
Spre vest zona muntoasa este flancata de un relief deluros, unde pot fi delimitate dealurile Oravitei, Doclinului si Sacos-Zagujeni. Treapta cea mai joasa de relief o formeaza campia, care ocupa o suprafata restransa din cadrul Campiei Timisului, avand urmatoarele subunitati: Campia Sipetului, Campia Moravitei si Campia Carasului.
Raurile Timis, Caras, Cerna, Nera si afluentii lor, precum si ai fluviului Dunarea, formeaza principalele artere hidrografice.
Lacurile ocupa un loc important in hidrografia judetului. Lacurile naturale ale judetului Caras-Severin sunt in numar mic si de dimensiuni reduse, cele mai insemnate fiind de natura carstica. Lacurile antropice (de baraj) sunt destinate producerii energiei electrice, alimentarii cu apa a localitatilor etc., astfel au aparut cele doua lacuri de la Oravita (Lacul Mare si Lacul Mic), barajele de pe valea Dognecei (Lacul cu Nuferi si Lacul Mare), Lacul Buhui care serveste la alimentarea cu apa a orasului Anina, cu o suprafata de 9,8 ha, Lacul Marghitas, tot pe paraul Buhui cu suprafata de 4 ha, utilizat initial pentru o microcentrala. Cele mai importante lacuri raman cele de pe Barzava si Timisul superior, avand ca scop alimentarea cu apa a municipiului Resita, producerea de energie electrica (Centralele Breazova-Cranicel, Grebla, agrement, piscicultura). Pe Barzava sunt amenajate lacurile Gozna,Valiug si Secu, iar pe cursul superior al Timisului s-a construit lacul de acumulare “Trei Ape”, cu o suprafata de 52.612 ha.
PUNCTE DE ACCES
Aeroport: Caransebes.
Transport rutier: E 70.
ATRACTII TURISTICE
- Valea Cernei si varfurile Domogledului Mic si Domogledului Mare (1106 m), cuprind cea mai veche rezervatie forestiera din tara, infiintata in 1932, pe o suprafata de 2000 ha.
Rezervatia ocroteste specii vegetale rare, dintre care pinul negru de Banat, garofita alba si o fauna specifica de caverna, fluturi, vipera cu corn, liliacul si broasca testoasa.
Locurile cele mai pitoresti si mai putin accesibile ale vaii Cernei sunt cheile Prisacina, Corcoaia, sapate adanc in peretii stancosi ai muntilor Mehedinti si cheile Cernisoarei.
- Zona turistică Semenic a fost creată pentru practicarea sporturilor de iarnă, fiind amplasată pe platoul Munţilor Semenic la circa 1400 m altitudine şi la o distanţă de 35 km de Municipiul Reşiţa. Se află amenajate pârtii de schi cu diferite grade de dificultate, teleschi şi telescaun. Staţiunea oferă iubitorilor sporturilor de iarnă un sezon ceva mai lung decât media anuală în ţară, din noiembrie până în aprilie stratul de zăpadă atingând în medie 60-80 cm.
- Subzona Trei Ape cuprinde staţiunea şi lacul de acumulare cu acelaşi nume şi localităţile Brebu Nou şi Gărâna, căutate pentru agrement, drumeţii, sporturi nautice, Gărâna fiind renumită şi pentru festivalul internaţional de jazz.
- Rezervatia Portile de Fier ale Dunarii.
|
