|
ASEZARE
Asezarea geografica a judetului Timis îi confera acestuia o amplasare priviegiata, fiind cel mai vestic judet al României. Se învecineaza la Vest cu judetul Csongrad – Ungaria si la Sud-Vest cu provincia Voievodina – Serbia, legatura între cele doua judete fiind asigurata de punctele de trecere a frontierei de la Cenad, respectiv cele de la Stamora Moravita si Jimbolia. Judetele române vecine cu judetul Timis sunt Arad la Nord, Hunedoara la Est si Caras – Severin la Sud-Est.
RELIEF
Timisul, cel mai mare judet al tarii (8697 km patrati), beneficiaza de un relief deosebit de variat: câmpie în partea vestica si centrala, zona deluroasa continuata cu relief montan, în partea estica. Teritoriul judetului este traversat de râurile Timis si Bega, iar clima este placuta, temperat–continentala cu influente mediteraneene.
ISTORIC
Continuitatea vietii pe aceste meleaguri este atestata înca din cele mai vechi timpuri, judetul Timis apartinând statului dac (sec. II î.Ch.) iar, mai apoi, Imperiului Roman (sec. II - III d.Ch.).
Regiunea istorica Banat, din care face parte si judetul Timis, a cunoscut un fenomen de feudalizare timpurie, în secolul al XI-lea, existând un voievodat românesc condus de Glad, cu capitala la Morisena (localitatea actuala Cenad). Doua secole mai târziu, este consemnata existenta cetatii "Castrum Timissiensis" - Timisoara. În anul 1552, Banatul este cucerit de ostile otomane conduse de Soliman Pasa si ramâne timp de 164 de ani sub stapânire turceasca, respectiv pâna în anul 1716, când Timisoara este eliberata de Armata Imperiala Austriaca.
Dupa cucerirea Timisoarei de catre trupele austriece, Banatul devine domeniu al Coroanei Habsburgice, având loc colonizari masive cu populatie de origine germanica, ceea ce modifica profilul etnic al regiunii si imprima o noua dinamica a dezvoltarii economice.
Secolul al XVIII-lea este perioada marilor transformari, materializate în vaste lucrari de constructii, ceea ce face ca judetul Timis sa se integreze zonei de civilizatie a Europei Centrale.
Dupa Primul Razboi Mondial si unirea cu Regatul României (1918), urmeaza o perioada prospera în care se înfiinteaza primele intitutii de învatamânt superior si creste numarul institutiilor culturale. Aceasta evolutie pozitiva este însa întrerupta brutal de cel de-al al Doilea Razboi Mondial.
Judetul Timis este reînfiintat în anul 1968, în structura si pe teritoriul pe care-l ocupa si în prezent.
Istoria contemporana este semnata de Timisoara în decembrie 1989 când timisorenii, nemaisuportând opresiunile si privatiunile regimului comunist au aprins scânteia revolutiei din România. Timisoara devine astfel un simbol al curajului si sacrificiului uman primind titulatura de „oras martir al României“.
ATRACTII TURISTICE
Turismul în judetul Timis este reprezentat de un potential natural diversificat, etajat, de la culmile plesuve ale Muntilor Poiana Ruscai pâna la Câmpia Timisului, de varietatea faunei si florei. Pitorescul zonei montane, izvoarele de ape minerale si termale, recunoscute pretutindeni pentru calitatile lor curative, fondul cinegetic si piscicol bogat, precum si varietatea elementelor de arhitectura, arta populara si folclor asigura oferte de turism pe gustul fiecaruia.
Turismul balnear si de agrement se poate practica în orasul statiune Buzias, în municipiul Timisoara, orasul Deta, precum si în localitatile Calacea, Teremia Mare si Lovrin.
Muntii Poiana Ruscai, cu o altitudine de peste 600 m, reprezinta o zona cu un potential turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural si peisagistic deosebit, zona fiind adecvata pentru recreere si drumetii.
Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Brestea, Cheveresu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitias, Padureni, Peciu Nou, Pischia, Remetea Mica, Silagiu), precum si cele cu un fond piscicol diversificat (Bega - Luncani, Bega - Tomesti - Românesti, Bega - Poieni, Bega – Margina, Timis – Cebza, Timis – Costeiu) reprezinta un potential remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vânatorii si pescuitului sportiv.
Potentialul agroturistic ridicat din zona rurala determina deja organizarea si crearea ofertelor de pensiune si produse turistice adecvate în special în raza comunelor Margina, Curtea, Pietroasa si Tomesti care, prin pastrarea traditiilor specifice si asezarea în zona premontana si montana într-o pozitie favorizata, fac ca viata culturala desfasurata pe aceste meleaguri sa fie deosebit de bogata.
Oferta turistica este completata cu traditii, evenimente culturale, monumente si ansambluri arhitecturale care se gasesc atât în Timisoara (ansamblul Secession, nucleul istoric al cartierului Fabric, Casa Contelui Mercy, Casa printului Eugeniu de Savoya, Claustrul Manastirii Franciscanilor, podul metalic proiectat de inginerul Eiffel, Cazinoul Militar, Palatul Baroc), cât si în alte localitati: la Ciacova se poate admira "Cula Ciacovei", având cinci secole de existenta; Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc; Castelul contelui Mercy de la Carani.
Printre ansamblurile manastiresti se remarca bisericile de lemn din localitatile Pietroasa, Dragomiresti, Poieni, Margina, Curtea, Lucaret, Hezeris, Românesti, Zolt. În satul Partos se afla Manastirea Partos, care dateaza din secolul al XIV-lea, la Cebza este o biserica de lemn ridicata în 1759, iar în apropiere de Semlacu Mic se afla Manastirea Saraca, declarata monument istoric.
|
